Nu cred ca mancarea ma face sa salivez...

-Len-

Am intrat in asa renumitul "Katekyo Restaurant".Frumos,frumos,nimic de zis.M-am asezat la o masa langa geam si am asteptat sa mi se aduca meniul.

Ma plimbam pe afara cu Enrique dupa ce l-am "pacalit" sa iasa din casa. Afara era racoare si eu imi bagasem mainile in buzunarele trench-ului pana la capat de frig. Enrique m-a luat de dupa umeri desi lui ii era si mai frig in jacheta.
-Bine...nu-mi pasa ce zici, iti fac cinste cu o prajitura la KR ca tot e aproape. M-am congelat afara.
-De accord.
Am mers inca un pic de-a lulngul strazii pana am ajuns la KR. Enrique a deschis usa. Un val de diverse mirosuri mi-a inundat narile. Am inspirat adanc imaginandu-mi ciocolata calda...caramelul proaspat topit...fursecurile abia scoase din cuptor.
-Wow, parca ai fi lup nu alta la cum adulmeci aerul...remarca Enrique inchizand usa dupa el in timp ce ma uitam dupa o masa libera.

-Hey Alessa!Enrique!strig usor la cei doi cand un chelner inalt,blond,cu ochii albastrii,socant de frumos imi aduse meniul.

Mi-am intors capul spre directia din care venea vocea.
-Ionee! am spus eu mergand spre ea facandu-i semn si lui Enrique sa vina.

-Ce faceti pe aici bre?intreb zambind.

-Eu unul imi decongelez creierul si restul corpului dupa ce Alessa aici de fata m-a tarat afara din casa pe vremea asta. De parca vremea l-ar fi auzit pe Enrique in momentul acela a inceput sa ploua. M-am uitat ca proasta la geam din picioare in timp ce Enrique se asezase la masa la care ne invitase Len.

-Nu,ca eu o sa te bat pe tine odata.spun razand catre Enrique,sarutandu-l pe frunte.

-...si i-am promis o prajitura daca intram aici la caldura. spuse Enrique facandu-i loc si Alessei la masa. In momentul acela se auzi un marait din directia ceasului lui Enrique. Silverthunder statea inchis ca o imagine animata inauntru-animalele sau familiarii nu aveau voie fizic in restaurant-.
-Shht.
Da' vreau si eu prajituraaaa. transmise telepatic umbreonul.
Colierul Alessei nu parea in neregula dar totusi Silverheart transmitea acelasi mesaj.

Aoi statea linistit,ca o brosa pe pieptul meu.Am inchis meniul,cascand,cand acelas chelner blond,cu ochi azurii imi aduse un suc,cu paiu` si o savarina,dupa cum comandasem.
-Multumesc...spun privind visatoare.
-Avec plaisir madame.raspunse zambind chelnerul.

Intr-o zi de vineri,mi-am facut timp sa trec pe la renumitul restaurant "Katekyo".Eram foarte curios si foarte nerabdator sa testez abilitatile culinare ale bucatarilor.
Am intrat in restaurant fiind cu ochii in patru dupa o masa libera gasind una intr-un colt al localului.
M-am asezat la masa si am cerut meniul...

Mi-am luat privirea de la geam vazand ca incepe sa ploua bine si am inceput sa ma uit prin restaurant. Pentru o secunda mi s-a parut ca am vazut o fatza cunoscuta. Probabil un alt elev MSU?

Asteptand comanda,incep sa ma plictisesc si imi arunc privirea prin restaurant...
Deodata ceva imi atrage atentia...O fata.
Imi pare cunoscuta,oare cine sa fie?

Mi-a luat putin timp sa-mi dau seama ca e chiar din casa diamant.
-Hey Len, acela nu e Senkou? am facut semn spre masa lui.

-Hmm...Cine sa fie?
Oare sa ma duc sa vorbesc cu ea?
Mai bine nu pentru ca vad ca are musafiri si n-as vrea sa deranjez.
Daca ea nu ma cunoaste?
O multime de intrebari pe care mi-le puneam in minte.
Dar totusi cine e?

-Ma,daca stam aici n-o sa descoperim.spun ranjind.
M-am ridicat elegant de la masa,paltonul negru infoindu-se langa mine si m-am dus la baiatul care se presupunea din universitate.
-Hey.spun zambind asezandu-ma in fata lui.Esti elev la MSU?

Am ramas pe loc gen "thh...asa direct?". M-am uitat spre cei doi totusi. Mintea imi zicea cea dar eu nu intelegeam; parca eram deconectata. Ma uitam asa atenta sprijinita de marginea scaunului incat daca Enrique m-ar fi impins doar cu un deget m-as fi rasturnat.

Hey!Da sunt elev la MSU.Am venit sa iau masa.
Va rog,luati un loc!Spun eu putin surprins de situatie,asteptand ce o sa se intample.

Vocea lui Enrique mi-a spart toata deconcentrarea speriandu-ma.
-Ai de gand sa ramai singura la masa?
Enrique ii facu semn chelnerului sa aduca comenzile la cealalta masa si cu hainele noastra in brate porni spre masa la care stateau acum Len si Senkou salutandu-i cu mine urmandu-l deaproape.
-Salutare! am spus eu zambind

Hey,Bine ai venit!Ia un loc te rog.
Nu stiu despre voi dar eu sunt flamand.
Ce spuneti?Comandam ceva?

M-am asezat cu Senkou de-o parte si Enrique de cealalta.
-Merci. Pai pana vine nenea chelnerul la care am comandat noi mai e timp so ce ti-ar placea sa mananci Senkou? am zis in timp ce chemam acelasi chelner ca mai devreme doar pentru ca se plimba prin preajma.
-Oh the irony. am murmurat eu fara sa ma auda chelnerul.